miercuri, 1 aprilie 2009

Printul ,,Viata" si Printesa ,,Iubire"


Nu doresc sa creez un basm, de aceea am sa ma ,,abat" de la forma clasica de inceput. Se intampla undeva in anul 2009, chiar daca e un an cu o generatie ce nu mai cunoaste ce inseamna cuvantul iubire si nu mai pretuiesc darul cel mai de pret,numit viata.

Totusi au prins ,,viata" sub bagheta magica a povestilor doua personaje ,,ilustre" doar voi cei ce zaboviti cateva minute, angrenati fiind in aflarea a ceea ce urmeaza a li se intampla celor doi.

Ne aflam undeva in anul 2009, un an ,,cuprins"de criza, un an ce a ales un decor ,,trist" pentru actiunea mea de a il ,,infrumuseta" dar chiar si in aceste conditii, iubirea traieste.

Personajele alese de mine sunt asa cum de altfel ati si dedus inca din titlu Printul ,,Viata" si Printesa ,,Iubire". Multi vor dorii a cunoaste detalii despre cele doua personaje si de ce aceste nume?!

Am ales doua nume reprezentative, care incep sa se ,,piarda" si doar cu ajutorul acestor personaje le vom pastra intr-o ,,moarte clinica" pentru ca generatile ce vor face sau nu,umbra pamantului sa cunoasca adevartele valori.

Si ca sa finalizam partea de introducere, care si asa consider ca e putin cam lunga; am sa trec la subiectul pe care il voi aborda, prin a va face cunostiinta cu cele doua personaje.

Printul Viata,

Un om bun,cu frica lui Dumnezeu condus de valori si principii, pe care nu le-a incalcat si nici nu va dorii de altfel sa o faca.Omul care si-a ,,pus" viata in sluja iubirii,declarandu-se un romantic incurabil si un familist convins. Iubeste viata cu adevarat si iubeste tot ceea ce este purtator/purtatoare de ,,darul" numit viata.

Printesa Iubire,

Ea este ,,promotorul" iubirii,cu ea a inceput fericirea, milostivenia si dragostea de vietuitoare. Isi doreste o familie care sa aiba ca ,,stindard" dragostea vesnica. Pretuieste valorile,arta si orice creatie chiar de nimeni nu ar aprecia-o, ea o vede ca fiind unica.

Acestea fiind spuse despre personaje,am sa trec la a povesti adevaratul ,,basm" pe care il traiesc cei doi.


Anul 2009. Un vechi castel uitat de majoritatea oamenilor gazduia o printesa, care de ziua si pana seara alerga pentru orice suflet ce ii solicita atentia,respectiv ajutorul. Nu era o fire sociabila ci doar atunci cand cineva o ,,apela". In rest traia cu gandul la salvarea unor vieti, la a ajuta micutele vietati, pe care lumea acestor vremuri nu avea puterea sa le vada. Intr-o zi frumoasa de vara cu un soare ,,arzator" si ,,nerabdator" sa o stranga in razele lui pe micuta printesa, a ales de ,,cuviinta" sa rasara mult mai repede, decat cum ar fi fost normal. Dar nu a ,,venit" singur ci si cu o mica idee pentru frumoasa printesa. A dat de stire prin intermediul unor invitatii, ca va organiza la sfarsit de saptamana un bal, cu strangeri de fonduri care vor ajuta la salvarea unor animale pe cale de disparitie. La auzul vestii cu mic,cu mare isi dadeau ,,coate" pentru ca pana in acea zi nu am mai avut ocazia sa o priveasca pe frumoasa printesa, asa cum de altfel s-ar fi intamplat de aceasta data. Vestea a circulat prin toate ,,tinuturile" toata lumea isi dorea sa patrunda in frumosul castel sa cunoasca de aproape frumusetea EI. Intr-un tinut indepardat,numit Speranta un tanar print, visa la ziua intalnirii cu ea. Desi nu avea increderea necesara pentru a putea face urmatorul pas daca situatia ar fi ,,necesita" acest aspect. Nu era urat,dar nu era nici frumos ,,rupt din stele"; nu era nici ,,slab cu duhul" , dar nici nu excela in ,,desteptaciune". Avea un singur ,,defect" iubea viata si frumosul ei sustras din orice actiune bazata pe arta, picta intr-un mod exceptional dar nu mai avea cine sa observe acest lucru. ,,Picta" si cuvinte pe ,,puritatea" colii de hartie, la auzul carora inima ,,dicta" ochilor sa ,,scapere" lacrimi cristaline. Dar nimeni nu ii aprecia ,,efortul" asa ca a mizat totul pe o ,,carte" de altfel era ,,cartea" vietii lui si ultimul tren, pe care daca l-ar fi pierdut nu se stie cand ar mai fi avut ocazia sa prinda un altul atat de frumos. Zilele au ,,zburdat" prin vietile celor doi, pana i-a adus pe amandoi in ziua ,,cea mare" si privirile lor, urmau a se intalnii. Pentru prima data printesa se bucura de un astfel de eveniment. Toate lucrurile si-au urmat cursul ,,stabilit" iar in ziua aleasa toata sala ,,dedicata" evenimentului era arhiplina de lume cu sange regal. Toata lumea socializa cu toata lumea, toti gustau din bunatatile culinare; doar un suflet cu doi ochi cristalini erau atintiti asupra chipului ,,decupat" din frumusetea cerului. Ora aleasa pentru strangerea donatiilor se apropia, ceasul ,,grabit" la auzul vestii ca acel care va castiga licitatia va avea parte de un ,,premiu" si anume un dans... si o cina cu printesa, dorea cu ,,ardoare" sa ,,grabeasca" timpul pentru a intampina acest moment. In cateva momente un ,,clinchet" de pahar ,,strapunge" marele murmur, care-l ,,nasteau" in jurul lor cei prezenti. Era sunetul ce anunta inceperea licitatiei pentru a ajuta unele vietati pe cale de disparitie,dar in spatele caruia se ,,ascundea" cunoscutul ,,premiu". Licitatia a inceput. Primul care ,,puncteaza" la acest capitol este chiar Printul Viata, care asa cum a inceput asa a si terminat... si anume,invingator. Urma acum sa isi ridice ,,premiul". Orchestra regala isi face simtita prezenta in acorduri de vals pentru a ii intampina pe cei doi tineri. Totul era invaluit in emotiile celor doi, zambetele ,,blitzuiau" din toate partile de fericire. Noaptea ,,magica" se termina, iar a 2-a zi urmau sa serveasca cina impreuna. Printul a decis sa locuiasca la palatul printesei Speranta, care astepta un urmas de la printul Zambet. A 2-a zi...seara isi lasa cortina, peste ziua ce dorea a se ,,retrage" pentru a se odihnii. Cei doi se intalnesc la ceas tarziu in noapte, sub ,,privirea" atenta a unei lumanari ce le lumina sentimentele pe care le pastrau in ochisorii ,,incarcati"de fericire ca au avut parte sa se cunoasca. Orele treceau. Si ziua dadea ,,semne" ca ar dorii sa revina, iar el cu o ultima ,,zvacnire" ii solicita o intalnire in afara palatului, pentru a vedea cu adevarat ce inseamna lumea in care ei isi duceau zilele. Ea accepta fara a sta pe ganduri prea mult, cu ochii ,,incarcati" de zambete si o inima plina de sentimente pentru ,,necunoscutul" care tocmai dorea sa o ,,rapeasca" pentru eternitate in inima lui.


Urmatoarea zi. Privirile lor luau contact lumea ce se afla dincolo de zidurile ,,batrane" ale palatului. Cu fiecare minut ce il petreceau impreuna se ,,cufundau" in increderea pe care si-o purtau, iar Printesa i se destainuii pana in cele mai mici detalii. Dorea un ajutor din partea lui pentru a isi regasii surioara Fericirea. El nu a stat nici macar o secunda pe ganduri si au demarat impreuna planul de atac, pentru recuperarea surioarei. Si au pornit la drum,inca de cand se crapa de ziua, pentru a ,,bate" la pas,in lung si in lat toate tinuturile. Intr-un tarziu au dat de tinutul Tristetii, cineva i-a indrumat spre acest loc unde de altfel se afla ,,intemnitata" Fericirea. Dupa lupte grele intinse pe parcursul a trei zile si trei nopti, cu buzdugane de foc. Iar in final gustul dulce al victoriei la cunoscut printul Viata.


Pe drumul spre casa cei doi se sorbeau din priviri, uitand de prezenta Fericirii desi ea le intretinea buna dispozitie. Ajunsi la palat cei trei se gandeau la odihna pe care o meritau dupa cele traite, de-a lungul zilelor ce i-a ,,rapit" pentru a ii ,,supune" la efortul recuperarii celei mici. Inca de cum dimineata ii ,,intampina" prin geamurile camerelor, printesa alerga spre camera printului pentru a ii marturisii dragostea ce i-o purta si care nu o mai lasa sa se odihneasca asa cum ar fi dorit. Si el dorea acelasi lucru, dar in graba lor printesa a alunecat pe trepte iar cazatura i-a cauzat starea de lesin. El a gasit-o intinsa si aplecandu-se asupra ei i-a rostit:


,,Eu sunt Viata,Tu esti Iubirea si impreuna pentru eternitate vom cunoaste Dragostea eterna."


Si apoi a sarutat-o cu un sarut plin de viata ce a readus-o in compania lui, pentru a continua ceea ce aveau sa numeasca Dragostea Vesnica.


Si au trait fericiti pana la adanci batraneti, in compania celor mai frumoase ,,daruri" copii.


Urmati-le exemplul si o sa cunoasteti adevarata viata si ,,darul" de a traii vesnic, oriunde s-ar intampla acest lucru.


Citat: ,,Iubirea nu are margini... nu cunoaste limite, ci e nemarginita si trebuie traita"





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu